I. Primatul interesului public și al demnității umane

Alianța își fundamentează activitatea pe respectarea demnității umane, consacrată de:

• Art. 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (demnitatea umană este inviolabilă);
• Art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
• Art. 22 din Constituția României (integritatea fizică și psihică);
• jurisprudența constantă a CJUE privind protecția interesului general ca temei al reglementării profesiilor.

Interesul public prevalează asupra intereselor organizaționale sau conjuncturale.
Evaluarea oricărei inițiative legislative trebuie să aibă ca reper principal impactul asupra persoanei și asupra protecției sănătății psihice.

II. Protecția beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală

Principiul este fundamentat pe:

• Art. 35 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (dreptul la asistență medicală);
• Art. 12 din PIDESC;
• Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
• Legea 487/2002 privind sănătatea mintală;
• Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, care include sănătatea mintală ca prioritate transversală;
• componenta dedicată serviciilor comunitare din PNRR – Componenta Sănătate (C12).

Orice reformă normativă trebuie să asigure:

• creșterea calității serviciilor;
• protecția împotriva practicilor necalificate;
• consolidarea rețelelor comunitare;
• continuitate instituțională.

III. Fundamentarea științifică și alinierea la politicile europene

Alianța susține reglementarea bazată pe dovezi, în concordanță cu:

• Recomandarea Consiliului UE privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale (2023);
• Comunicarea Comisiei Europene – A comprehensive approach to mental health (COM(2023) 298 final);
• WHO Mental Health Action Plan 2013–2030;
• obiectivele din Strategia Națională de Sănătate, care promovează dezvoltarea serviciilor comunitare integrate.

Reglementarea trebuie să fie coerentă cu angajamentele asumate prin PNRR, în special privind reforma serviciilor de sănătate și creșterea rezilienței sistemului.

IV. Legalitate, proporționalitate și libertatea profesională

Alianța își întemeiază poziția pe:

• Art. 16 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (libertatea de a desfășura o activitate economică);
• Art. 49 și 56 TFUE (libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii);
• Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale;
• Directiva (UE) 2018/958 privind testul de proporționalitate înaintea adoptării unor noi reglementări profesionale.

Jurisprudență relevantă CJUE:

1. C-55/94 Gebhard – stabilirea testului de proporționalitate: orice restricție trebuie să fie nediscriminatorie, justificată de un interes general imperativ, adecvată și proporțională.
2. C-531/06 Commission v Italy – restricțiile asupra profesiilor trebuie să fie necesare și proporționale.
3. C-94/04 Cipolla – statele pot reglementa profesii, dar fără a introduce bariere excesive sau disproporționate.
4. C-575/11 Nasiopoulos – protecția consumatorului nu poate justifica măsuri excesive care limitează libertatea profesională.
5. C-377/17 Commission v Germany – restricțiile asupra profesiilor liberale trebuie să treacă testul proporționalității stricte.

Conform acestor principii, orice modificare legislativă în domeniul sănătății mintale trebuie:

• să fie justificată de un interes public real;
• să fie adecvată scopului;
• să nu depășească ceea ce este necesar;
• să nu genereze distorsiuni instituționale sau monopoluri nejustificate.

V. Securitate juridică și predictibilitate

Principiul securității juridice este recunoscut constant în jurisprudența CJUE (ex. C-63/93 Duff).

Reglementările trebuie să fie:

• clare,
• previzibile,
• stabile,
• coerente.

Modificările intempestive sau restructurările instituționale insuficient fundamentate pot genera insecuritate juridică și litigii sistemice.

VI. Independență profesională și pluralism instituțional

Pluralismul profesional este compatibil cu modelul european al societății civile.

CJUE a subliniat în mod repetat că statele membre trebuie să respecte echilibrul între reglementare și libertatea profesională.

Centralizarea excesivă sau redefinirea forțată a arhitecturii profesionale trebuie analizate strict prin prisma proporționalității.

VII. Independență față de influențe politice

Alianța este independentă de partide politice și grupuri de interes.

Principiul bunei guvernanțe europene impune separarea interesului profesional de cel politic.

VIII. Transparență și participare democratică

Fundamentată pe:

• Art. 11 TUE;
• Legea 52/2003;
• principiile europene privind consultarea societății civile.

Procesele legislative care afectează domeniul sănătății mintale trebuie să includă consultare reală și evaluare de impact.

IX. Coerență cu Strategia Națională de Sănătate

Alianța susține implementarea obiectivelor din Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, în special:

• dezvoltarea serviciilor comunitare;
• prevenția și intervenția timpurie;
• integrarea serviciilor de sănătate mintală în sistemul general;
• reducerea stigmatizării.

Orice reformă legislativă trebuie să fie compatibilă cu aceste obiective strategice asumate la nivel guvernamental.

X. Aliniere cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

PNRR impune:

• creșterea capacității instituționale;
• modernizarea infrastructurii sanitare;
• consolidarea rezilienței sistemului de sănătate.

Reglementările care produc instabilitate structurală sau fragmentare instituțională pot afecta îndeplinirea acestor obiective asumate în fața Comisiei Europene.

XI. Proporționalitate în reacție și responsabilitate colectivă

Alianța va interveni public atunci când:

• standardele europene sunt încălcate;
• principiul proporționalității este ignorat;
• securitatea juridică este afectată;
• obiectivele strategice asumate prin SNS sau PNRR sunt puse în risc.

Reacțiile vor fi fundamentate juridic și științific.

Clauză finală

Organizațiile semnatare declară că prezentele principii constituie fundamentul etic, constituțional și european al participării lor în cadrul Alianței Naționale pentru Sănătate Mintală și vor ghida toate intervențiile legislative și instituționale ale acesteia.

Președinte Alianța Națională pentru Sănătate Mintală,

Anca Maria Țuțală